Wednesday, July 14, 2010

Laisser l'été avoir 15 ans


Declar oficial "Laisser l'été avoir 15 ans" cintecul verii si ma pregatesc, in culmea agitatiei, pentru calatoria la Disneyland, Florida (ma irita teribil ca inca nu stiu exact cui las casa in grija).

http://www.youtube.com/watch?v=5DWWFdKalRI (vad ca functia "insert link" merge din parti).

In alta ordine de idei haotice scoase din putul gindirii, a se trai clipa fara a-si pierde capul. Si inca ceva: uneori, cind incercam sa ne simplificam viata, ne-o complicam, mai ales pentru ca luam decizii pripite, nerabdatori de a face schimbarea.

Wednesday, April 21, 2010

Tu peux jeter la Pierre (Lapointe)


Tu peux jeter la pierre
Moi je ne sentirais rien
Car je suis fait de glace
Oui, je suis fait de glace


(da, dar cu incalzirea asta globala... hmmm)

http://www.youtube.com/watch?v=z_8FLxQ_Qg8


Altfel, ginduri si remarci personale nu am de scris, fiind inca ocupata cu integrarea in "societatea de adoptie".

Wednesday, February 17, 2010

Precizari

God, mi-am dat seama ca suna si melodramatic, si evaziv ce-am scris mai "jos". Nu, n-am patit nimic major, imi duc viata cum pot, agatindu-ma de tot ce gasesc bun, frumos, vesel. Doar cam in dezacord cu ce scrisesem despre "intelectualul din Léry", fuck. Nu merita. Whatever. Nothing to lose for me.

Monday, January 25, 2010

Bullshit


Da, bullshit. Nu te extazia si nici nu te deprima doar de la ceea ce gindesti despre un om pe care nu-l cunosti indeajuns. Daca ajungi vreodata sa-l cunosti. E greu sa cunosti oamenii.
Pe moment nu mai vad utilitatea unui blog. Mult prea trecatoare senzatiile pe care le simtim, chiar si sentimentele, fuck!
Cam asta. Bye there.

Thursday, October 15, 2009

Harden my heart? C'mon!

I need a friend.
And I need to get back to teaching.
Well, perhaps it's time to take action!

Meanwhile, "I'm gonna harden my heart/I'm gonna swallow my tears":
http://www.youtube.com/watch?v=G1_E6pHa3hc

Wednesday, October 7, 2009

"Intelectualul din Léry"


Asa ii spuneam pe cind nu-i cunosteam numele. Cunoscut cam la inceputul anului in autobuzul stil autocar de facut "naveta" la Montréal si inapoi.
Un om de o prestanta extraordinara, capabil, in acelasi timp, de glume ucigatoare si super-inteligente (venita din gura lui, cea mai tîmpa gluma isi pierde aerul tîmp si devine pe loc inteligenta). Un om care vorbeste cu binisorul sconcsilor, marmotelor si ratonilor, convingindu-i sa se duca in treaba lor - hah, nu degeaba lucreaza in comunicare! Si in grafism, ca barbatu-meu, pe care vrea sa-l "impinga" catre companii de succes. Face si benzi desenate. Si scrie povestiri suprarealiste in laptopul lui. Si citeste mult. Uneori isi face un asa-zis ziar personal, in care isi pune stiri fictive dupa placul inimii. Daca eu sint romanca, e clar ca stie sa-mi zica "O zi buna"; aceeasi "zi buna" o ureaza, dupa caz, in limba colegului libanez, sau a bucatarului bulgar de la cafeteria. In acelasi timp, asista la antrenamentele fiicei lui, e implicat intr-un proiect de salvat padurea, acum candideaza la primaria oraselului in care sta, argumentind simplu: "parce que j'aime ma ville".
Oricind gata sa abordeze cele mai variate subiecte pe teme economice, de istorie, etimologie sau te miri ce, cu un sarmant accent quebecos.
Numai el, aflind de sconcsul enervant care ne viziteaza noaptea spre a ne varsa pubela cu resturi alimentare pe care, eventual, sta sa le intinda pe terasa spre a-si alege ce vrea, asadar numai el putea sa-mi dea ideea de a boteza acest sconcs cu numele actualului meu big boss italian ("Signor Festa") - un individ ce se ia infiorator in serios, boss din nastere, bolnav de cele mai grave boli ale pamintului si, prin urmare, rareori in toane bune; ideea era sa pornesc la vinatoarea sconcsului ca batjocura si defulare.
Tot el, de asemenea, intelegindu-mi framintarile cauzate de faptul ca, desi ma credeam teacher ca vocatie, am lasat predatul pt. o munca de birou banala, dar stabila financiar si ca orar, ma face sa cad pe ginduri cu lacrimi in ochi zicindu-mi: "Nu fi egoista, gindeste-te citi oameni privezi de talentul si daruirea ta, intoarce-te unde ti-e locul, ca sa poti ajuta oamenii care au nevoie de tine, si tinteste sus; si nu incerca sa-ti gasesti scuze ca sa amini".
Pentru un moment, stind de vorba cu el, ai impresia ca e posibil sa schimbi lumea.
Cred ca e omul caruia i-as incredinta oficial copilul daca noua ni s-ar intimpla ceva rau.